– Ce v-a determinat să urmați o carieră în domeniul energetic? Cum și când a început povestea profesiei?

În timpul studiilor școlare am avut ocazia să citesc o primă carte biografică, interesantă, captivantă, a unui inventator care se numește Thomas Edison, apoi o alta a cărui semnatar era Alexander Graham Bell, urmată de biografia lui Nikola Tesla. Aceste cărți mi-au dat prilejul să descopăr o lume fascinantă pentru mine, o lume a inventatorilor unor dispozitive electrice, începând cu becul electric, continuând cu telefonul, mai apoi cu gramofonul, pick-up-ul de mai târziu și cu alte dispozitive. 

Disputele dintre adepții utilizării în transport și distribuție a curentului continuu versus curentul alternativ au fost, de asemenea, foarte interesante pentru mine, captivându-mă serios.

La sfârșitul clasei a VIII-a am ales să urmez cursurile Liceului Electrotehnic din orașul natal, Zalău. Am continuat studiile facultății de Electrotehnică din Cluj-Napoca. În perioada studiilor universitare am ales să lucrez ca electrician la IRE Cluj (Întreprinderea de Rețele Electrice), în cadrul secției PRAM, în laboratorul de reparații aparate de măsură și control, aparatele de  tablou și de teren.

În anul 1989, după absolvirea facultății de Electrotehnică din Cluj-Napoca m-am angajat ca inginer la IRE Zalău, actualul DEER- Sucursala Zalău, în cadrul Serviciului Exploatare, actualul Serviciu Suport Tehnic.

Patru ani mai târziu, în 1993, am urmat un curs de perfecționare ca instructor de securitatea și medicina muncii, completat ulterior și cu alte cursuri care mi-au servit drept bază de formare profesională, pentru toți anii de muncă ce au urmat. Toate aceste cursuri m-au fost foarte utile în următorii șapte ani (1993-2000) fiind perioada în care am activat ca instructor în cadrul compartimentului de Securitate și Sănătăte și în Muncă (SSM).

Pot să spun că am fost norocos că am prins acea perioadă de șapte ani în care s-a investit mult în instruire, în dotarea celor trei săli de instructaj, la Zalău și Jibou, localități în care aveam câte un centru de distribuție. Tot în acea perioadă colegii din echipele operative au fost dotați cu noile modele de echipamente de protecție și dispozitive de lucru, iar în cadrul instructajelor, s-a realizat atunci prima demonstrație cu manșoane termocontractibile, s-au achiziționat primele separatoare telecomandate.

Începând cu anul 2001 am trecut la Dispeceratul local Zalău,  ca dispecer în tură. După 16 ani de activitate în acest loc de muncă am fost avansat pe poziția de Șef de Dispecerat, loc în care activez și astăzi.   

– Care ar fi cea dintâi calitate a unui energetician?

Un energetician bun, care-și iubește meseria, trebuie să aibă mai multe calități, dar dacă dorim totuși să facem o clasificare, aș așeza pe primul loc capacitatea de a lucra în echipă, care este determinantă pentru obținerea unor rezultate bune și foarte bune în activitatea noastră. În perioada de 16 ani, cât am fost instructor în cadrul compartimentului SSM, dar și ulterior, în cadrul dispeceratului de medie și joasă tensiune, am observat că persoanele cu un spirit de echipă foarte dezvoltat, care aveau tact în relațiile interumane, erau volubile și deschise, sau care aveau inițiativă, reușeau mai bine să-și ducă la îndeplinire sarcinile de serviciu, decât persoanele care aveau rezultate foarte bune la testele profesionale, dar care prezentau o capacitate mult diminuată de a lucra în echipă, de a comunica cu colegii. 

Aș mai adăuga, ca și calitate importantă în sfera mea de activitate, abilitatea, capacitatea de a lucra sub presiune, de a gestiona multiplele sarcini în același timp.

 – Ce vă place cel mai mult la ceea ce faceți în activitatea zilnică?

Fiecare zi este diferită,  iar situațiile pot varia de la rutină la situații de urgență, oferind mereu provocări noi și interesante, pe care trebuie să le soluționăm într-un timp cât mai scurt, cu afectarea unui număr cât mai redus de consumatori.

De asemenea, modernizarea instalațiilor, în special,  introducerea în comandă de la distanță a cât mai multor echipamente, ne ușurează foarte mult munca, ne face munca mai eficientă și de ce nu, chiar mai plăcută. 

Reușita în gestionarea situațiilor de urgență, prin luarea deciziilor rapide și corecte, poate aduce o satisfacție profundă, știind că ai contribuit, alături de colegi, la bunăstarea comunității.

– Care este cea mai importantă lecție pe care ați învățat-o în cariera dumneavoastră și cum v-a influențat aceasta abordarea profesională și personală?

Cea mai importantă lecție învățată este cea legată de relațiile interumane, care trebuie să fie cât mai sincere. Respectul față de colegi, față de consumatori este obligatoriu, o condiție necesară.

Aceste calități de a fi sincer și respectuos cu colegii conduc la obținerea unor rezultate mai bune în muncă, dar și la satisfacții mai mari. Înțelegerea faptului că suntem cu toții parte a  aceluiași efort și că fiecare membru contează în succesul echipei, pentru atingerea obiectivelor propuse, este crucială pentru gestionarea situațiilor speciale.

– Care au fost provocările întâlnite în cariera dumneavoastră?

O primă provocare a fost momentul în care am trecut de la Serviciul Exploatare (SST-ul de astăzi) la Departamentul SSM, unde am desfășurat o activitate pedagogică. În calitate de instructor de securitatea muncii aveam în instructaj mai multe echipe de electricieni cu vârste cuprinse între 20 și 60 de ani. Trebuia să lucrez cu participanți care aveau  diferite nivele de experiență și cunoștințe în domeniu și trebuia să mă fac înțeles de colegii care erau în primii ani de activitate, cât și de cei care erau la final de carieră. Nu a fost ușor, dar cred că am reușit acest lucru, iar efortul și dedicarea mea au fost recunoscute de unii șefi de centre și formații de lucru.

O altă provocare a fost reprezentată de momentul în care, după 16 ani  de tură, am fost  promovat ca șef dispecerat. Nu mai aveam în fața mea echipe de electricieni, ci aveam de coordonat o echipă de 7 ingineri. Propunerea pentru postul de șef dispecerat a plecat de la fostul inginer șef, care spunea că este ferm convins că voi putea coordona echipa într-un mod eficient.

Acum am convingerea că nu l-am dezamăgit nici pe el și nici pe alții, asigurând mereu gestionarea eficientă, optimă a situațiilor de urgență sau a problemelor tehnice majore, într-un mediu în care fiecare decizie poate avea consecințe semnificative pentru siguranța și funcționarea sistemului de distribuție a energiei electrice.     

– Care sunt valorile personale care vă ghidează în parcursul profesional și în interacțiunile cu angajații/colegii și partenerii?

A ști să asculți și să comunici sunt valori personale pe care le apreciez în mod deosebit, comunicarea clară și deschisă este crucială în gestionarea operațiunilor specifice acestei activități.  De asemenea, perseverența și stăpânirea de sine sunt valori ce m-au ghidat în parcursul profesional. Tactul, în relațiile umane, pe care îl consider esențial pentru construirea și menținerea relațiilor sănătoase, inițiativa, adaptabilitatea și nu în ultimul rând motivația, pentru a duce o sarcină  până la capăt, sunt valori primordiale cu cu care mi-am ghidat activitatea profesională și parcursul personal.  

  – Care a fost cel mai mare obstacol pe care l-ați întâlnit în cariera dumeavoastră și cum l-ați depășit?

Avariile multiple din semestrul II al anului 2017 au fost pentru mine un obstacol în cariera profesională. Din cauza unei furtuni puternice, soldate cu mai mulți stâlpi rupți,  conductoare rupte, mii de consumatori afectați, am trecut prin clipe de grele, în acea perioadă. Fostul șef plecase în pensie de câteva săptămâni, unul dintre colegii mei era în concediu, iar eu m-am trezit în situația de a mă descurca în formulă redusă ca echipă, în tot acest ansamblu de elemente ce au determinat în mine dorința de a soluționa cât mai rapid și eficient tot acest context. Am fost nevoiți să facem ore suplimentare timp de câteva zile pentru a stabiliza situația. Pot să spun, fără să greșesc, că în acele zile și momente s-au sudat legăturile dintre membri echipei și am ieșit din acea perioadă mai uniți și mai încrezători, înțelegând că suntem acolo, unul pentru celălalt, prin păstrarea atenției și angajamentului în astfel de situații.    

– Cum vă mențineți echipa motivată și angajată în atingerea obiectivelor organizaționale?

În primul rând prin recunoașterea meritelor, recompensarea eforturilor și performanțelor remarcabile, care îi încurajează pe cei din echipă să își depășească limitele și să se angajeze în realizarea obiectivelor. Promovarea realizărilor echipei și recunoașterea contribuției fiecărui membru în atingerea obiectivelor fixate consolidează sentimentul de apartenență și motivează pe fiecare să continue să ofere performanță de înaltă calitate.  

Ne-am propus să nu dezamăgim pe nimeni, să potențăm sentimentul de încredere și responsabilitate în rândul membrilor echipei și dorim să continuăm să demonstrăm că merităm încrederea care ni s-a acordat. 

– Care sunt cele mai mari satisfacții pe care le aveți în rolul dumneavoastră de șef compartiment?

În primul rând, cred că una dintre cele mai mari satisfacții resimțite ar fi cea legată de faptul că am reușit să țin echipa unită, chiar dacă suntem tipologii diferite, cu personalități distincte. Nu există echipă perfectă, dar ne străduim să ne înțelegem și să ne sprijinim reciproc, conștienți fiind că numai cu o echipă bine sudată putem atinge performanțele urmărite.

În al doilea rând, sunt mulțumit de felul în care s-a integrat în echipă cel mai nou dispecer, care a fost șef de tură în stația Tihău, stație ce aparține de Transelectrica. Este o satisfacție personală mare, care-mi conferă siguranța unui mâine profesional ghidat de specialiști valoroși. 

– Cine sau ce vă este sprijin în poticnelile vieții?

SOȚIA. Soția este sprijinul meu. 

Avem profesii total diferite, este farmacist, dar asta nu ne împiedică să ne sprijinim reciproc, să formăm o echipă unită și armonioasă, hai să zicem, echipa de acasă.

Povestesc cu soția mea parte din întâmplările unei zile la seriviciu, dar nu toate lucrurile. Nu facem oparativă acasă!

Când are perioade mai grele sunt înțelegător și devin sprijin de nădejde, iar reciproca e valabilă. 

Ne completăm foarte bine unul pe celălalt și acasă am universul meu de liniște și împlinire. Am cultivat o relație sănătoasă, armonioasă și sprijinitoare, pe care am clădit-o pe fundamente de dragoste,  respect, apreciere, suport emoțional. 

– Ce strategii folosiți, ce obiceiuri sau rutine personale vă ajută să mențineți un echilibru emoțional și mental sănătos în fața provocărilor vieții de zi cu zi?

Folosesc o strategie simplă, care la mine dă roade bune, încerc să-mi asigur șapte  ore de odihnă pe zi. De asemenea, de câte ori am ocazia  citesc cărți motivaționale.

De exemplu acum citesc o carte care se intitulează “Inteligența emoțională, cheia succesului în viață“, al cărei autor este Daniel Goleman. 

Pe mine mă motivează, mă ajută mult să-mi capacitez eficiența în muncă, să-mi îmbunătățesc relaționarea cu cei din jur, să perseverez în fața dezamăgirilor, să fiu mai stăpânit, mai echilibrat. 

Când voi finaliza lectura, cu siguranță o voi recomanda și altor colegi.  

– Ce schimbări s-au produs în sfera personală și profesională în ultimii 5 ani și cum v-au influențat aceste transformări?

În sfera personală, în ultimii cinci ani s-au produs schimbări foarte importante pentru mine.

Fiica mea a absolvit cursurile Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, Facultatea de Informatică, iar mai apoi a urmat cursurile postuniversitare de masterat în Inteligența Artificială, la Imperial College, din Londra, și în prezent lucrează ca inginer software la o importantă companie din Londra.

Asta mă face să fiu un tată foarte fericit și să mă simt cu adevărat împlinit.

În plan profesional schimbările au fost mai puțin spectaculoase, nu atât de semnificative. Privind cifrele statistice, prin reconfigurarea echipei de dispeceri, a scăzut media de vârstă a angajaților, la dispeceratul din Zalău, ajungând la o medie cuprinsă între 42-43 de an, ceea ce e îmbucurător și încurajator, privind în perspectiva anilor viitori.  

– Care este cel mai mare vis pe care îl aveți în viața personală și ce faceți pentru a-l duce la îndeplinire?  

Visul meu și al soției mele este să o vedem pe fiica noastră reușind profesional,  în tot ceea ce și-a propus. Deja este pe drumul cel bun, se încadrează în graficul propus  și ne dorim, de asemenea, să-și întemeieze o familie frumoasă și fericită.

Noi suntem pentru ea sprijinul de care are nevoie, oricând, necondiționat. 

Atunci când toate acestea se vor împlini, voi ști că am reușit cu adevărat, că tot ceea ce am făcut a avut sens și a meritat fiecare clipă de sacrificiu și luptă.